E o iubire cu nabadai, caci eu o mai chinui cu manevre plictisitoare, cand nu-mi ies din prima parcarile, iar ea imi da emotii atunci cand considera ca dealul e prea obositor, si decide sa ia o pauza drept in mijlocul catararii! Insa stim sa ne manifestam si sentimentele speciale ce le nutrim una pentru alta, caci ma plimba pe unde imi doresc, iar eu o rasfat si am grija de ea, oferindu-i chiar si declaratii de dragoste pe asigurarea RCA :)
Ca orice relatie, si aceasta trebuie condimentata cu tot felul de obligatii legale, asa ca dorind sa fac totul cat mai bine pentru ea, dar si pentru mine,
Citeste in continuare
Ieri am avut o sesiune prelungita de petrecut timpul cu nepoteii mei (6 si respectiv 2 anisori), care a inclus joca, curatenie, de facut/servit mancare, schimbat, joaca in parc (el cu bicicleta, ea cu lopatele si orice obiect periculos ce ei i se parea absolut perfect pentru joaca), spalat, schimbat etc..
Eu gust ocazional cateva mostre de acest gen, dar inca nu am parte non stop de asemenea tratament "regal". Insa mi-am amintit de un text gasit nu mai stiu pe unde, care mare adevar graieste:
"Într-o zi soţul vine de la serviciu şi nu poate băga maşina în garaj deoarece pe aleea spre 
In orice relatie, de orice natura (amici, iubiti, rude, colegi etc) este imposibil sa ramai mereu pe niste norisori roz si pufosi, cu acorduri de harpa pe fundal si inconjurati de lumina. Uneori se mai intuneca. Mintea!
Ca asta patesti cand simti ca ti se face o nedreptate, cand cea din fata ta te provoaca exagerat sau ca pur si simplu isi uita manierele si are gesturi mai putin amabile. Colega iti raspunde cu sictir, sora te acuza pe nedrept.... Nervii pun stapanire pe tine si incet, incet ratiune si lumina par amintiri destul de vagi. Ca tot abia am vazut The Avengers si l-am urmarit pe 
Dupa o noapte de sambata calduroasa si plina de bumtzi bumzi ori stat la terasa, vine duminica cea calma si relaxanta ce isi face debutul incepand cu ora 12-13 (ora la care fac ochisori vajnicii tineri ai societatii). De-a lungul timpului eu am intampinat duminici in diverse ipostaze: ori energica si vesela ca o fetita care a mancat Danonino cu n'spe vitamine si a baut si o sticla de Cola, fie un pic... indispusa, sa zic asa, de pana si faptul ca trebuia sa dau din pleoape, mi se parea a fi un efort nedrept pentru mine! Duminica e o zi faina, o zi a revelatiilor si a intalnirilor emotionante, 
Mici, multi si organizati in "musuroaie". Comparatia e regulamentara, omuletii nu-s la fel de mici si negri, si poate nu la fel de harnici, dar ne incadram in poveste. Si fiecare furnicuta si furnicel respectabil, se trezeste de dimineata, se spala pe ochi, bea o cana de apa/ceai/lapte/cafea si apoi isi pune fata de sictirit si o porneste grabit spre scoala/serviciu. Strada se umple de priviri inexpresive si genti negre, pentru ca apoi sa dispara cu totii in cladiri menite sa-i adaposteasca pentru acele ore in care trebuie sa presteze, pentru a avea dreptul la relaxarea de weekend.
Eu inteleg: 
Ufff... am ajuns sa ma rog de blogul meu sa isi aminteasca de mine! In ciuda bifarilor repetate a casutei "remember me", se pare ca se incapataneaza mai mereu sa ma verifice de parole. Ce sa zic, se lasa greu scris si vizitat! Si trebuie sa recunosc faptul ca nici eu nu sunt o stapana prea buna, l-as mai colora un picut, as mai umbla la poze, o tema mai draguta poate, dar la fel de aerisita.. Insa pana la viitoarele ajustari, ma bucur de el si scriu cu drag :)
Trecand peste orgoliul meu ranit de bloggerita extra-verificata, mi-a atras atentia zilele acestea o poveste de iubire cu iz de telenovela, 
Cam de vreo 2 saptamani ma tot gandesc sa va impartasesc din experienta de la trainingul de public speaking de acum doua sambete, insa am asteptat sa se aseze informatiile si sa vad ce ramane in mintea mea... pe termen lung, plus ca din pacate, nici blogul meu nu s-a mai bucurat in ultimele zile de prea multa atentie din partea mea.
Se da una bucata fata speriata de vorbitul in public (pe numele ei mic Madalina), se combina cu initiativa Crinei Penteleychuk de la Crilia de face un training intitulat BLOGeaza-ti teama de public speaking, se adauga un partener bun: BlogIasi.net si sprijinul acordat 
In perioada aceasta de exuberanta, in care temperaturile zboara in termometre si toti innebunesc (salcamii, ciresii, etc), e cam greu sa nu iti dezvelesti gingiile in fata unor peisaje insorite! Pe la orice coltisor de strada, nu-i chip sa eviti cate un omulet cu o galeata sau un brat de narcise sau lalele. Galbene, albe, rosii... iti iau ochii si primul impuls e sa te scormonesti prin portofel dupa cativa lei, numai sa pui mana pe ele si sa ti le asezi frumos acasa intr-o vaza.
Aici voiam sa ajung! Ma tot uit pe la cumparatorii de flori si vad mai mereu doamne si domnisoare, in loc de barbati 
Credeam ca puterea mea de a intelege lucrurile e mare... mai mare decat cea de care dau dovada. Nu sunt decat idei trunchiate, nu se refera precis la ceva anume, nu pot sa arat cu degetul buba sau din contra, ceva frumos. Pot doar sa citesc anumite lucruri, sa simt ca rezoneaza sau nu cu mine, cu experientele mele sau cu ale altor persoane carora le-am fost martor in viata (daca e sa ma gandesc... mai mult cu ale altora, caci nu-mi place sa impartasesc prea mult despre intamplarile mele).
Citeam ca lucrurile, mai ales cele frumoase si cele dorite, vin la tine cand meriti! Nu se refera la